A mânca – Plăcere şi conştienţă
“ Încet, încet, adevărul va ieşi la suprafaţă, acela că OMUL ESTE FORMAT DIN CEEA CE MĂNÂNCĂ “
Sir Robert Mc. Carrison (cercetător şi medic englez, profesor la Oxford)
Senzaţia acută de discomfort abdominal,senzaţia de “plin” în timpul, după sau chiar între mese, durerea în abdomenul superior,arsura în stomac ,greaţa,vărsăturile alimentare, diareea, eructaţiile- sunt semne clare ale unei tulburări de digestie.
Dacă nu reprezintă cumva simptomele unor boli (gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, colecistita, pancreatita, infecţia cu Helicobacter Pylori, boli tiroidiene, intestin iritabil, etc) sau rezultatul consumului unor medicamente (aspirina, ibuprofenul, contraceptivele, antibioticele ), tulburările de digestie reflectă cu certitudine un mod de viaţă stressant şi nesănătos (alimente fast food, ingestie rapidă, orar neregulat de masă, mâncăruri copioase şi picante, alcool, cafea în exces, fumat, alimente alterate, prea reci sau prea fierbinţi, băuturi carbogazoase, etc).
Apelarea la serviciul medical de urgenţă ar fi bine să se facă dacă simptomele dureaza mai mult de 2-3 zile cu peste 5 scaune diareice sau vărsături pe zi, în cazul durerilor abdominale severe apărute brusc, scaun sau vomă cu sânge, dureri în piept sau în spate, atac de panică şi anxietate, transpiraţie abundentă sau frison.
Legat de nutritie, alimente şi suplimente alimentare, ce pot afirma cu certitudine este faptul că organismul nostru poate şi ştie ce să facă cu ele în măsura în care noi înşine putem şi ştim ce să facem cu trupul, mintea şi sufletul nostru.
Este evident faptul că am pierdut “bunul simţ animal” care constă în a nu te atinge de ceva prea cald sau prea rece, prea sărat sau prea dulce, prea gras sau prea condimentat, propria alimentaţie reducându-se la feluri de plăcere specifice doar omului (nu şi animalelor), provocând o “frigiditate orală”, o pierdere a bunului gust alimentar, conducând la o degenerare pe toată linia. Ne-am obişnuit să ne alimentăm fără să ne folosim cu adevarat dinţii şi gustul, aruncând în sistemul nostru alimente în exces, nemestecate, nesavurate, imposibil de digerat şi asimilat. În cazurile severe de “frigiditate orala” hrana nu poate fi percepută decât în farfurie pentru că ajunsă în gură, ea nu poate fi simţită decât dacă are un gust foarte puternic. În acest context vorbim despre un comportament lacom, pripit, lipsit de orice satisfacţie alimentară adevarată. Nu întâmplător în plan mental acest comportament alimentar “hulpav” este însoţit şi de un apetit permanent de afecţiune, de putere, de succes, de noi experienţe care nu procură totuşi niciodată o plăcere şi o satisfacţie reală.
Aşadar, a deprinde arta de a mânca, presupune a învăţa să ne folosim dinţii la modul corect, să mestecăm, să savurăm activând fiecare papilă gustativă, conectând mintea la gustul alimentului printr-o atenţie focusată deplin asupra noastră şi a actului în sine de “a savura”, stăpânind lăcomia şi nerăbdarea. Obisnuieşte-te să faci o descriere detaliată în mintea ta a ceea ce ai gustat, cu lux de amănunte, călătorind mental în locurile pe care alimentul respectiv le inspiră prin aroma sa.
Pentru că fiinţa umana funcţionează într-un mod holistic, toate cele afirmate mai sus sunt valabile şi pentru psihic. Aşadar şi în celălalt plan, cel psiho-emoţional este important să evaluăm fiecare cuvânt, să mestecăm, să gustăm, să savurăm şi să simţim puterea ascunsă a fiecărui cuvânt sau idee, într-o stare de prezenţă deplină în “aici si acum”. Evită cu orice preţ înghiţirea unor alimente fizice sau mentale destinate să rămână nişte “corpuri străine” în interiorul sistemului tău.
Spre informarea şi ajutorul tău iţi împărtăşesc câteva dintre “ regulile stomacului” impuse de însăşi fiziologia ta:
1.Orarul de masă să fie regulat şi echilibrat nutriţional. Pauzele prea mari între mese (mai mult de 4-5 ore) fac să apară hipoglicemia cu starea de “foame de lup”, urmând un consum iraţional de alimente.
2.Renunţă la fumat. Chimicalele din tigări relaxează “cardia”- muşchiul sfincterului esofagian inferior aflat la intrarea în stomac, permiţând acidului gastric să revină spre esofag.
3.Moderarea consumului de alcool, un alt factor care poate afecta digestia.
4.Menţine pozitia verticală corpului în timp ce mănânci. Poziţia cocoşată, aplecată în faţă pe scaun, cât şi poziţia culcat imediat după masă exercită presiune asupra stomacului şi poate provoca indigestie.
5.Nu lichidelor în cantitate mare în timpul mesei.
6.Fără cafea la masa ( cafeaua se bea cu o ora înaintea mesei sau la 1,5-2 ore după mâncare).
- Fără lactate la masă (lactatul se poate lua între mese la distanţă de 1,5- 2 ore de o masa principală sau ca masă în sine).
8.Fructele se consumă necombinate cu nimic, pe stomacul gol ( cu 30-40 minute înainte de masa principală sau ca masă în sine).
9.Carnea se consumă singură sau combinată cu legume bogate în fibră celulozică (nu se combină cu cartofi, orez, pâine, paste făinoase).
- Mâncare cât mai puţină (calitatea este mai importantă decât cantitatea).
- Se mănâncă încet, cu savoare, se celebrează mâncarea mestecând foarte bine. Se mănâncă pentru nutriţie, nu pentru stimulare (nicidecum când eşti nervos sau din plictiseală).
- Este recomandat să ne odihnim 35-45 de minute după masă.
- Gătiţi şi mâncaţi cu dragoste şi bunătate, fără emoţii negative şi violente.
14.Suplimente nutritive bogate în fibre alimentare, fitonutrienţi digestivi şi enzime digestive.
15.Repaus alimentar periodic (post 1-2 zile/săptămână)
Surse:
1. Frederick S. Perls; Eul, foamea şi agresivitatea; Ed. Trei; trad.Corina Cojanu; 2008
2. Sondra Ray; Singura dietă care există; Ed. Adevar Divin;trad. Bogdan Chircea; 2013
3. Michel Montignac; Dieta Montignac – Mănâncă de plăcere, menţine-te în formă; Ed. LiteraSPRE ȘI DINSPRE TRUP 3
