Alergie şi intoleranţă

“Inteligenţa e un mijloc de adaptare la mediu al instinctului de conservare.”

                                          Camil Petrescu

     Să fie alergia o provocare nouă a zilelor noastre? Nici pe departe. Primele descrieri datează cu 3.000 de ani în urmă, în ultimul timp reuşindu-se doar descrierea ştiinţifică a mecanismelor şi identificarea întregului mănunchi de simptome specifice.

Cele mai expuse categorii de persoane sunt categoriile profesionale care îşi desfăşoară munca în medii poluate cu agenţi alergeni (cei care lucrează în industria lemnului, vopselelor, tutunului, morarii, crescatorii de animale, minierii), copii şi tinerii. Factorii de mediu sunt decisivi, în mediu existând: pneumoalergeni (praf, mucegai, polen, acarieni ,par de animale), trofalergeni (alune, soia, crustacee), poluarea (gaze industriale şi de eşapament, compuşi volatili, formaldehida, etc) precum şi mediul hiperprotector (aer conditionat). Există şi alergii medicamentoase care pot duce până la şoc anafilactic.

Ce este alergia?

    Este o reacţie de aparare a corpului la anumite particule alergene în care sistemul imunitar reacţionează exagerat ca şi cum ar fi vorba despre o invazie microbiană severă, producând anticorpi (soldaţi) specifici alergenului şi eliberând o cantitate importantă de histamină. Un sistem imunitar sănătos are capacitatea de a discerne între un microb şi altceva iar problema alergiei apare doar în cazul unui răspuns imunitar aberant. Aceasta se datoreaza de cele mai multe ori faptului că procesul de detoxifiere nu funcţionează efficient, organismul exprimând prin alergie efortul ineficient de a elimina una sau mai multe substanţe toxice. Reacţia apare de obicei imediat după expunere, cu simptome evidente (tuse, respiraţie şuieratoare, mâncărimi şi erupţii pe piele, strănut, umflarea ochilor şi feţei, cresterea frecvenţei pulsului, dureri gastro-intestinale, balonare, diaree, vărsături), totul putând evolua spre o reacţie anafilactică (strângere a gâtului, puls rapid, paloare, durere de cap, greaţă, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, transpiraţie rece, pierderea cunoştintei, până la şoc anafilactic care poate fi mortal).

      Ce este intoleranta?

Spre deosebire de o alergie obisnuită (în care reacţia apare imediat după contactul cu alergenul), în intoleranţă, reactia este lentă, întarziată, subacută, ascunsă, manifestandu-se mai degrabă ca un discomfort şi este urmarea unei expuneri prelungite la alergen. David W.Rowland este de părere că sensibilitaţile alimentare nedepistate la timp afectează mai mult de jumatate din populaţie, cauzând maladii precum artrita, Crohn, schizophrenia. Spre deosebire de alergie, intoleranţa ţine mai degrabă de producerea insuficientă de enzime în organism, acest lucru afectând digestia şi metabolizarea alimentelor. Compensator, organismul va exfolia celulele de enzime, sensibilizandu-le la toxine şi microbi. Cei mai mulţi oameni suferă de fapt de intoleranţa la histamină.

       Ce este histamina?

Este o substanţă produsă în celulele omului în urma consumului unor alimente sau poate fi introdusă pur şi simplu prin mâncare. În cantităţi mai mari decat puterea corpului de a o neutraliza are efect iritant producând alergii. Histamina este extrem de stabilă la fierbere, coacere, prăjire şi congelare şi ca urmare nu poate fi distrusă din alimentele în care ea exista deja. În intestinul gros, în cadrul proceselor de putrefacţie, după consumul alimentelor de origine animala (carne, ouă ,brânză, lapte, smântână), rezultă histamina alături de alte molecule toxice (putrescină, cadaverină, scatol, indol şi ammoniac). În cazul unui deficicit de fibre alimentare vegetale, în dietă aceste produse toxice, împreuna cu histamina se absorb în cantităţi însemnate cu răsunet în  întreg organismul. Astfel, în timp, încep să se manifeste alergii uşoare (strănut, nas care curge, lacrimat, urticarie-stadiul 1), după care acestea se agraveaza (astm, migrene repetate, gastrită, ulcer-stadiul 2)- după care se transformă în afecţiuni severe şi invalidante ( boala autoimuna precum poliartrita reumatoida, psoriazisul, lupusul eritematos, cancer, etc- stadiul 3) in care organismul singur se autodistruge sau dă manifestari acute -şocul anafilactic.

      Aceste efecte se datorează în mare parte alimentelor industrializate, fermentate, conservate în saramură, afumate, mezeluri, brânzeturi, peşte afumat, sărat, marinat sau conservat, tofu, sos de soia, suplimentele alimentare proteice, cafea, ceai, legume prea coapte, cacao şi ciocolată. Cele mai răspândite alimente cauzatoare de probleme sunt lactatele şi cerealele ( glutenul din grâu, secara, alac, orz, ovăz, grâu dur, orez, hriscă amarant, quinoa). Urmează apoi legumele solanacee care dau simptome artritice (roşii, cartofi, piper, ardei iuţi, chilli, ardei rosii, vinete , tutun). Nevoia neastâmpărată după aceste alimente indică tocmai o sensibilitate alergică.

Alte alimente purtătoare de histamină şi care generează aşa zisul efect  “hang-over” (manifestat cu migrenă, tulburare de concentrare şi oboseală reziduală, în special dimineaţa), sunt vinurile roşii şi spumante, murăturile, moluştele şi crustaceele marine, oteţul de vin rosu, arahidele, albuşul de ou, căpşunile.

Printre alergeni mai putem enumera medicamentele (peniciline, sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene, algocalminul, miorelaxante), muşcătura de insecte (albine, viespi, furnici, tânţari), cauciucul (anvelope auto, benzi de cauciuc, covoare de cauciuc, mănuşi de cauciuc, preservative,etc), polen, praf, mucegai, păr de animale, transpiraţie, exercitii fizice în exces, acizi, solvent, săpunuri, deodorant, contactul cu metale preţioase.

Ca şi atitudine în simptomele alergice, bine de ştiut este că în cazul apariţiei edemelor fetei, mâinilor sau picioarelor, a dificultaţilor respiratorii mergând spre sufocare, se impune asistenţă medicală de specialitate. Până la accesul spre un loc unde se poate intervenii medical de urgenţă, se pot stimula zone cheie de acupunctură cu vârful degetelor aplicând o presiune moderată asupra a şase puncte de la nivelul feţei. Se apasă cu degetele mici la baza fiecarei nări, cu inelarele imediat sub fiecare ochi şi cu degetele mijlocii la colţul interior al fiecărei sprîncene.

Mergând mai departe şi urmând firul factorilor favorizanti, dincolo de alimente, ambient toxic şi acumularea în exces în organism a toxinelor şi histaminei, putem spune că există şi un factor predispozant genetic. Mamele fumătoare în timpul sarcinii precum şi expunerea copiilor la fum de ţigară în perioada copilariei, lipsa alăptatului în primele şase luni de viaţă a bebeluşului, consumul redus de alimente proaspete şi integrale, infecţiile repetate şi recidivante cresc riscul de apariţie a alergiilor.

Şocul psiho-emotional poate fi un factor declanşator, deoarece în această situaţie glandele suprarenale răspunzatoare de controlul alergiilor şi inflamaţiilor sunt scurt-circuitate. Atunci când în viaţa noastră se întamplă situaţii dureroase care ne iau prin surprindere producând un şoc, creierul cu toate cele 5 simţuri fotografiază (în scopul supravieţuirii) situaţia. Astfel în momentul şocului să presupunem că erai în aer liber, afară existau pomi înfloriti, polen, în fundal se auzea muzica…creierul tău va înregistra automat aceste lucruri şi mintea inconstientă va reacţiona la toate aceste semnale ambientale ca la un semnal de alarmă care va reaminti corpului să intre în gardă ăi astfel poate să apară reacţia alergică psihogenă. Vei deveni allergic la soare, muzica din fundal, pomi infloriţi. Oare ce se intamplă când în felul acesta devenim alergici la anumite persoane din jur?

Cunoscând acum aceste lucruri despre alergii şi intoleranţe, iată câteva sfaturi care pot să ajute fizic şi psihic:

1.Depistarea alergenilor este unul din paşii importanţi, precum şi instituirea unei terapii de desensibilizare

2.Îndepartarea din ambient a factorilor cu potenţial allergen:

-se îndepărtează pernele cu pene iar pentru lenjerie se folosesc detergenţi naturali

-se aspiră salteaua în mod regulat

-se poate instala un filtru de aer cu uleiuri esenţiale sau un ionizator

-se evită covoarele şi se preferă o pardoseală uşor de igienizat

-se înlocuiesc perdelele mari cu perdele mici, uşor de manipulat

-se şterge praful şi se evită mucegaiul în încăperi, se aeriseşte periodic

3.Se optează pentru cosmetice şi produse de intreţinere corporală cât mai bio şi mai naturale fără aditivi şi conservanţi

4.Se consumă alimente complete, integrale, fără modificări

5.Se diversifică alimentaţia şi se rotesc alimentele. Folosirea mai mult de trei zile ale aceluiaşi aliment poate genera sensibilizare

6.Se elimină laptele şi produsele lactate dacă există deja alergii manifeste

7.Se reduc produsele derivate din cereale, deoarece conţin gluten

8.Se reduc la minimum sau se elimină complet grăsimile gătite, prăjite sau hidrogenate

9.Se bea o cantitate mare de apă care favorizează depurarea

10.Practică periodică a repausului alimentar (3-7 zile), după care se introduc treptat şi progresiv un singur aliment pe zi , astfel identificând alimentele care nu iţi fac bine putându-le elimina.

11.Reaminteşte-ţi că există doar clipa prezentă (vezi “Puterea prezentului” a lui Eckart Tolle). Orice simptom allergic ai avea acum, el nu mai este necesar. Nu este necesar acum să aduci din trecut ceva ce nu mai există. Alege conştienţa clipei prezente şi biologicul tău se va conforma încetând să te mai apere fără să fie cazul.

12.Foloseşte ceaiuri antialergice (trei-fraţi-pătaţi, coada şoricelului, frunze de coacăz, urzica ,păpădia, frunzele de frasin, sucul sau ceaiul de ceapă)

13.Suplimente alimentare pe baza de Calciu Coral ,Magneziu şi vitamina E, Luminiţa Nopţii, Noni, ulei de chimen negru, etc