GRAVIOLA – UCIGAȘUL MICROBILOR SI AL CANCERULUI

      Pentru o abordare fitochimică a terapiei cancerului sunt necesare înţelegerea pe de o parte a mecanismelor celulare, biochimice, somatice şi a influenţelor de mediu care generează tumora şi pe o altă parte, cunoaşterea fitocomponenţilor şi a mecanismelor de acţiune a plantelor. Legat de metabolismul celulei canceroase şi a mecanismelor prin care ea apare, în decursul timpului au fost emise ipoteze şi teorii ce pot fi grupate în patru categorii:

1.Teoriile celulare ce cumulează cele afirmate de Robert Hooke si Rudolf Virchow (1821-1902), care în conformitate cu dictonul său „omnis cellula e cellule”, susține fapul că toate celulele bolnave tisulare îşi au originea în celulele normale, iar patologia este determinată de malfuncţia celulelor normale.

2.Teoriile biochimice arată cum modificarile căilor metabolice pot conduce la cancer. OttoVon Warburg a sugerat în 1930 că metabolismul oxidativ a celulelor canceroase este înlocuit de glicoliză (fermentaţie anaerobă), iar proliferarea excesivă a celulelor canceroase reflectă capacitatea acestora de a metaboliza independent de oxigen. Asta demonstreaza într-un fel, dezvoltarea excesivă a acestor celule, în medii sau părti ale corpului slab oxigenate.

      Deasemenea s-a constatat şi simplificări a pattern-ului enzimatic a celulelor canceroase, acest lucru conducând la o regresie a ţesuturior tumorale în stadiile precoce ale dezvoltării embrionare. Cancerul este rezultatul unei serii de modificări ale genelor şi expresei acestora, care blocheză celula stem în completarea tuturor etapelor necesare pentru diferenţierea terminală, sugerând că ţinta procesului carcinogenetic este o celulă stem pluripotentă (Potter 1978). Un număr de activităţi enzimatice, identificate ca fiind alterate în celulele canceroase, sunt cele implicate în sinteza acizilor nucleici şi în catabolism.

3.Teoria noxelor conform căreia cancerul este rezultatul agresiunii factorilor de mediu prin mecanisme radice, virale şi chimice. Metabolismul oxidativ conduce invariabil la leziunile ADN iar infectiile virale declanşează cancerogeneza prin integrarea genomului viral în ADN-ul gazdei ( inserţie mutaţională).

4.Teoriile somatice conform cărora cancerele ar reprezenta o categorie largă de boli genetice ale celulelor somatice. Modificările genetice pot fi ereditare sau pot apare în timpul vieţii sub acţiunea factorilor cancerigeni exogeni sau endogeni.Este unanim acceptat că 85-95% dintre cancere sunt datorate unor factori de origine exogenă, dar nu se poate afirma că un singur factor ar putea iniţia procesul.

      Legat de functia imunitară, este demnă de a fi remarcată teoria selecţiei clonale (Burnet 1959), care se bazează pe dicriminarea self de non-self, sistemul imun fiind activ în protecţia antitumorală din stadii precoce.

      Alternativa o reprezintă „ teoria pericolului”, care implică ideea că sistemul imun este activat numai în stadiile tardive ale carcinogenezei. În stadiile iniţiale, celulele tumorale se comportă ca și celulele normale, care nu transmit semnalele de alarmă ce activează sistemul imun, deoarece nu exprimă antigenele de recunoaştere microbiană pentru a-l alerta.

      Acestea fiind spuse, fără a avea pretenţia de a fi epuizat nici pe departe subiectul, să ne intoarcem spre natură – cea mai bună farmacie din lume, prin care Dumnezeu a creeat molecule complexe (deloc uşor de reprodus artificial de către om), cu rol în menţinerea şi recâştigarea sănătăţii umane. Plantele, cu toată bogaţia, lor sunt folosite de mii și mii de ani de către medicina tradițională, cu folos real pentru fiinţa umana.

      Una dintre aceste plante este Graviola (Annona muricata sau Guanabana sau Soursopul), originară din America de Nord, dar cultivată şi in India, bogată în alkaloizi, saponine, flavonoizi, cumarine, anthraquinone, tanini, glycozide, fenoli, phytosteroli si ACETOGENINE (lactone sau butenolide) – aproximativ 82 de tipuri diferite.

      Acetogeninele urmează în organism căi metabolice similare cu a acizilor graşi şi joacă un rol esenţial împotriva mai multor soiuri de cancer (colon, plăman, sân, pancreas, prostată) şi a altor boli degenerative. Pot face acest lucru inhibând NADH oxidaza, enzima răspunzatoare de mărirea stresului oxidativ celular, prin influenţarea speciilor reactive de oxigen (peroxid stress) şi care intră în constituţia neutrofilelor şi macrofagelor, celule fagocitare responsabile de răspunsul imun al organismului.

      Efectul pare să fie selectiv asupra celulelor mutante, fără să afecteze celulele săăatoase. Deasemenea, reduc rata metabolică a celulelor bolnave, blocând capacitatea mitocondriei de a genera ATP-ul (deci implicit a energiei celulare), printr-o cale oxidativă şi influentând sistemele enzimatice (NADH- dehidrogenaza) ce convertesc NADH (Nicotinamida Adenin Dinucleotida), denumită și Coenzima Q1, în NAD+ și acumulează un gradient protonic la nivel mitocondrial, inducând apoptoza (moartea) celulelor canceroase, SELECTIV.

      A avea acces şi cunoaştere legată de compuşii puternici prezenţi în compoziţia Graviolei ca şi plantă, care pot proteja celulele normale şi selectiv pot distruge celulele canceroase, este un privilegiu.

      Studiile arată bogăţia acestei plante în fitocomponenţi (luteolina, homoorientin, tangeretin, quercitin, acid cumaric, etc) cu rol semnificativ în captarea radicalilor liberi şi ameliorarea deteriorării ADN-ului.

      A. Muricata, pare să aibă şi efecte semnificative în controlul durerilor şi al inflamaţiilor, prin inhibarea mediatorilor chimici ai procesului inflamator.

      Digestiv, reduce crampele abdominale, iar aplicată exterior pe corp are capacitatea de a reduce inflamaţia si edemul.

       În terapia diabetului, Soursopul pare să reduca semnificativ nivelul glucozei din sânge, nu în primele 72 de ore după administrare, ci pe parcursul primelor 14 zile de consum. După un consum de 28 de zile s-au obtinut rezultate în reducerea colesterolului, trigliceridelor şi nivelului nitriţilor. Efectul protector asupra celulelor β-pancreatice, producatoare de insulina a fost semnificativ.

      Asupra leziunilor ulceroase (gastric) s-au obtinut ameliorări semnificative, crescând nivelul oxidului nitric, catalazei, glutation si superoxid dismutazei (enzime cu efect antimutagen şi puternic antioxidant), asigurând astfel si reducerea hiperaciditaţii gastrice şi protecţia mucoasei stomacale de stresul oxidativ.

      Infectiile virale cu Herpes Simplex Virus ( HSV) , Human Papiloma Virus (HPV) malaria, paraziţi (Leishmania braziliensis, promastigotes, L. panamensis), au constituit deasemenea obiectul de studiu al oamenilor de ştiinţă, obţinându-se rezultate bune.

      In hipertensiune, efectele hipotensoare ale A. Muricata nu sunt mediate prin histaminergici, adrenergici, muscarinici sau căi de oxid nitric , ci prin mecanisme periferice ce implica influentarea Ca (2+).

      Se pare ca administrarea plantei în doze medii influențează semnificativ creșterea numărului și motilității spermatozoizilor.

Atenționări:

1. Sucul de Graviola, folosit în doze mari (peste 2000 mg / kg), poate duce la creşterea toxicităţii hepatice şi renale, prin cresterea concentraţiei de calciu. Acest lucru sugerează a nu fi asociată Graviola cu alte produse pe bază de calciu.
2. Persoane care au hipotensiune (tensiune prea mică ), graviola fiind un hipotensor, cere atenţie în dozare şi alegerea momentului zilei în administrare. Scăderea tensiunii arteriale conduce la amețeli, vertij, migrene, lipotimie.
3. În cartea „The Healing Power of Rainforest Herbs” a lui Leslie Taylor, se explică faptul că seminţele de graviola conţin alcaloizi, despre care s-a demonstrat că au efecte neurotoxice, prin cresterea concentraţiei proteinelor tau în creier. Acest lucru poate induce simptome asemanatoare cu cele din boala Parkinson. Cu toate astea, studiile au dovedit că Graviola nu a indus un efect toxic semnificativ după administrare orală timp de 60 de zile consecutiv.
4. Graviola s-a dovedit a fi un stimulent al contracţiilor uterine şi de aceea este contraindicată femeilor însărcinate
5. S-a obsevat pe parcursul terapiei , o scădere semnificativa a numarului de trombocite şi celule plachetare sangvine, ceea ce inseamnă o influenţă în coagularea sângelui, existând posibilitatea interferenţelor în cazul tratamentelor medicamentoase cu heparină sau anticoagulante.
6. Pentru a nu frâna efectul chimioterapeutic al plantei, în cazul tumorilor, sugerăm a nu se combina cu produse pe bază de Coenzima Q10.
7. Luată termen îndelungat, graviola distruge flora bacteriană intestinală, datorită efectului său puternic antibacterian, de aceea se recomandă consumul de probiotice (iaurturi, etc.) în perioada tratamentului cu orice preparat de Annona.
8. Persoanele care folosesc medicaţie antidepresivă de tipul inhibitorilor de MAO (monoamino oxidaza), trebuie să se consulte cu medicul curant înainte să folosească graviola. Dacă apare senzaţia de somnolenţă, scădeţi doza de graviola.

      Bibliografie:

01.Nagy V, ed. Principii de cancerologie generală. Curs pentru studenţi. Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară Iuliu Haţeganu, 2007: 1-24.

02.Cassidy J, Bisset D, Spence AJR, Payne M, eds. Oxford Handbook of oncology, 2ndedition. Oxford University Press, 2006: 37-54.

03..MironL, ed. Oncologie generală. Bacău: Editura Egal, 2000: 226-236.

04.George VC, Kumar DR, Suresh PK, et al. Antioxidant, DNA protective efficacy and HPLC analysis of Annona muricata (soursop) extracts. J Food Sci Technol. Apr 2015;52(4):2328-2335. doi: 10.1007/s13197-014-1289-7

05.Zamudio-Cuevas Y, Diaz-Sobac R, Vazquez-Luna A, et al. The antioxidant activity of soursop decreases the expression of a member of the NADPH oxidase family. Food Funct. Feb 2014;5(2):303-309. doi: 10.1039/c3fo60135h

06 Ishola IO, Awodele O, Olusayero AM, et al. Mechanisms of analgesic and anti-inflammatory properties of Annona muricata Linn. (Annonaceae) fruit extract in rodents. J Med Food. Dec 2014;17(12):1375-1382. doi: 10.1089/jmf.2013.0088

07.Florence NT, Benoit MZ, Jonas K, et al. Antidiabetic and antioxidant effects of Annona muricata (Annonaceae), aqueous extract on streptozotocin-induced diabetic rats. J Ethnopharmacol. Feb 3 2014;151(2):784-790. doi: 10.1016/j.jep.2013.09.021

Moghadamtousi SZ, Rouhollahi E, Karimian H, et al. Gastroprotective activity of Annona muricata leaves against ethanol-induced gastric injury in rats via Hsp70/Bax involvement. Drug Des Devel Ther. 2014;8:2099-2110. doi: 10.2147/dddt.s70096

1. Padma P, Pramod NP, Thyagarajan SP, et al. Effect of the extract of Annona muricata and Petunia nyctaginiflora on Herpes simplex virus. J Ethnopharmacol. May 1998;61(1):81-83. doi:
2. Jaramillo MC, Arango GJ, Gonzalez MC, et al. Cytotoxicity and antileishmanial activity of Annona muricata pericarp. Fitoterapia. Apr 2000;71(2):183-186. doi:
3. Moghadamtousi SZ, Kadir HA, Paydar M, et al. Annona muricata leaves induced apoptosis in A549 cells through mitochondrial-mediated pathway and involvement of NF-kappaB. BMC Complement Altern Med. 2014;14:299. doi: 10.1186/1472-6882-14-299
4. Zorofchian Moghadamtousi S, Karimian H, Rouhollahi E, et al. Annona muricata leaves induce G(1) cell cycle arrest and apoptosis through mitochondria-mediated pathway in human HCT-116 and HT-29 colon cancer cells. J Ethnopharmacol. Oct 28 2014;156:277-289. doi: 10.1016/j.jep.2014.08.011
5. Asare GA, Afriyie D, Ngala RA, et al. Antiproliferative activity of aqueous leaf extract of Annona muricata L. on the prostate, BPH-1 cells, and some target genes. Integr Cancer Ther. Jan 2015;14(1):65-74. doi: 10.1177/1534735414550198
6. Torres MP, Rachagani S, Purohit V, et al. Graviola: a novel promising natural-derived drug that inhibits tumorigenicity and metastasis of pancreatic cancer cells in vitro and in vivo through altering cell metabolism. Cancer Lett. Oct 1 2012;323(1):29-40. doi: 10.1016/j.canlet.2012.03.031
7. Dai Y, Hogan S, Schmelz EM, et al. Selective growth inhibition of human breast cancer cells by graviola fruit extract in vitro and in vivo involving downregulation of EGFR expression. Nutr Cancer. 2011;63(5):795-801. doi: 10.1080/01635581.2011.563027
8. Liaw CC, Chang FR, Lin CY, et al. New cytotoxic monotetrahydrofuran annonaceous acetogenins from Annona muricata. J Nat Prod. Apr 2002;65(4):470-475. doi:
9. Hamizah S, Roslida AH, Fezah O, et al. Chemopreventive potential of Annona muricata L leaves on chemically-induced skin papillomagenesis in mice. Asian Pac J Cancer Prev. 2012;13(6):2533-2539. doi:
10. Pieme CA, Kumar SG, Dongmo MS, et al. Antiproliferative activity and induction of apoptosis by Annona muricata (Annonaceae) extract on human cancer cells. BMC Complement Altern Med. 2014;14(1):516. doi: 10.1186/1472-6882-14-516
11. Lannuzel A, Michel PP, Caparros-Lefebvre D, et al. Toxicity of Annonaceae for dopaminergic neurons: potential role in atypical parkinsonism in Guadeloupe. Mov Disord. Jan 2002;17(1):84-90. doi:
12. Lannuzel A, Hoglinger GU, Champy P, et al. Is atypical parkinsonism in the Caribbean caused by the consumption of Annonacae? J Neural Transm Suppl. 2006(70):153-157. doi:
13. Holanda CM, Barbosa DA, Demeda VF, et al. Influence of Annona muricata (soursop) on biodistribution of radiopharmaceuticals in rats. Acta Cir Bras. Mar 2014;29(3):145-150. doi: 10.1590/s0102-86502014000300001
14. Awodele O, Ishola IO, Ikumawoyi VO, et al. Toxicological evaluation of the lyophilized fruit juice extract of Annona muricata Linn. (Annonaceae) in rodents. J Basic Clin Physiol Pharmacol. Dec 18 2013:1-11. doi: 10.1515/jbcpp-2013-0085
15. Roman G. Tropical myeloneuropathies revisited. Curr Opin Neurol. Oct 1998;11(5):539-544. doi:
16. Chen Y, Chen JW, Zhai JH, et al. Antitumor activity and toxicity relationship of annonaceous acetogenins. Food Chem Toxicol. Aug 2013;58:394-400. doi: 10.1016/j.fct.2013.05.028
17. Thang TD, Dai DN, Hoi TM, et al. Study on the volatile oil contents of Annona glabra L., Annona squamosa L., Annona muricata L. and Annona reticulata L., from Vietnam. Nat Prod Res. 2013;27(13):1232-1236. doi: 10.1080/14786419.2012.724413
18. Sun S, Liu J, Kadouh H, et al. Three new anti-proliferative Annonaceous acetogenins with mono-tetrahydrofuran ring from graviola fruit (Annona muricata). Bioorg Med Chem Lett. Jun 15 2014;24(12):2773-2776. doi: 10.1016/j.bmcl.2014.03.099
19. Nawwar M, Ayoub N, Hussein S, et al. A flavonol triglycoside and investigation of the antioxidant and cell stimulating activities of Annona muricata Linn. Arch Pharm Res. May 2012;35(5):761-767. doi: 10.1007/s12272-012-0501-4
20. Oberlies NH, Chang CJ, McLaughlin JL. Structure-activity relationships of diverse Annonaceous acetogenins against multidrug resistant human mammary adenocarcinoma (MCF-7/Adr) cells. J Med Chem. Jun 20 1997;40(13):2102-2106. doi: 10.1021/jm9700169
21. George VC, Kumar DR, Rajkumar V, et al. Quantitative assessment of the relative antineoplastic potential of the n-butanolic leaf extract of Annona muricata Linn. in normal and immortalized human cell lines. Asian Pac J Cancer Prev. 2012;13(2):699-704. doi:
22. Adeyemi DO, Komolafe OA, Adewole OS, et al. Anti hyperglycemic activities of Annona muricata (Linn). Afr J Tradit Complement Altern Med. 2008;6(1):62-69. doi:
23. Nwokocha CR, Owu DU, Gordon A, et al. Possible mechanisms of action of the hypotensive effect of Annona muricata (soursop) in normotensive Sprague-Dawley rats. Pharm Biol. Nov 2012;50(11):1436-1441. doi: 10.3109/13880209.2012.684690
24. McLaughlin, JL (2008). “Paw Paw si cancerul: Annonaceous Acetogenins de la Discovery la produse comerciale” Journal of Natural Products 71 (7):.. 1311-1321
25. http://www.medicalstudent.ro/biochimie/speciile-reactive-de-oxigen-un-rau-necesar.html -despre speciile reactive de oxigen
26. https://robi74ro.files.wordpress.com/2010/03/curs-7.pd